___________________________________________________________________________________________
Lunile anului au un al doilea nume, un nume ce vine din tradiţiile româneşti străbune. Iată cum mai sunt denumite cele 12 luni ale anului la noi:
1. Ianuarie – GERAR
Numele vine de la gerul mare care caracterizează această lună.
Denumiri: genarie, ghenarie, ghenare, călindariu, cărindariu, cărindar (începutul colindelor), gerariu
2. Februarie – FĂURAR
Denumirea de Făurar vine de la Faur, adică timpul când se ascuţeau uneltele pentru începutul sezonului agrar. Pentru că are 28 sau 29 de zile, Făurar este considerat fratele cel mic al lunilor anului.
Denumiri: faur, făurar (luna făurilor de fier, care pregătesc fiarele aratului; “Faur ferecă/ Şi desferecă”; “Două săptămâni ferică/ Iar două desferică – ninge şi plouă, îngheaţă şi dezgheaţă, e ger şi căldură”), fluierar („Luna lui fluierar bagă omătul pe borta acului în casă“), luna lupilor
3. Martie – MĂRŢIŞOR
Mărţişorul era considerat începutul unui Nou An, sărbătoarea venirii primăverii, numit şi Vestitorul Primăverii, luna martie fiind şi prima lună de primăvară.
Denumiri: mart, marte, marţiu, mărţişor (“Marte/ Strâmbă parte/ La o parte”), Marta, germănar (încolţitorul), făurel
4. Aprilie – PRIER
Timpul prielnic pentru semănături şi pentru turmele de vite.
Denumiri: prier (deschizător), florariu (înfloritor), Traistă-n Băţ (când vremea era înşelătoare, cu timp friguros şi secetos pentru semănături)
5. Mai – FLORAR
Este timpul florilor şi al activităţilor agricole.
Denumiri: florar, frunzar, pratar, luna ierburilor
6. Iunie – CIREŞAR
Este luna când plantele ajung la maturitate. Se coc primele fructe: cireşele.
Denumiri: cireşari, cireşar, cireşeri, cireşel, luna cireşelor
7. Iulie – CUPTOR
Cea mai călduroasă lună a anului.
Denumiri: cuptori, cuptor, coptori, adică luna fierbinţelilor şi a coacerilor
8. August – GUSTAR
Numele de „Gustar” vine de la faptul că acum se coc cele mai multe fructe, care acum se „gustă”, se mănâncă.
Denumiri: augustru, agust, aust, ogust, măselar, gustar, gustea, secerar, Macavei – cap de post
9. Septembrie – RĂPCIUNE
Numele ei vine de la generalul roman Septimus şi era luna a şaptea din an. Este luna cea mai importantă pentru cei care au trudit pământul, acum fiind culese roadele muncii de peste an.
Denumiri: răpciune, răpciuni, vinimeriu, viniceriu, viniţel (luna vinului; începe culesul şi stoarcerea strugurilor pentru vin)
10. Octombrie – BRUMĂREL
Anticipează frigul iernii.
Denumiri: brumărel (începe a bruma, încep a cădea brumele cele mici)
11. Noiembrie – BRUMAR
Este timpul brumei, sunt însămânţate toate grânele de toamnă şi totul este gata pentru iernat.
Denumiri: brumar, luna promoarei (a brumei mari şi a promoroacei), vinicer, vinar (luna vinurilor, vremea fermentării şi limpezirii vinului în butoaie)
12. Decembrie – UNDREA
Denumirea de Undrea sau Andrea vine de la faptul că încă se păstrează amintirea Sfântului Andrei, sărbătorit pe 30 noiembrie.
Denumiri: undrea, andrea (luna lui Sf. Andrei), Neios (luna ninsorii), luna lui Cojoc
___________________________________________________________________________________________